Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 17.02.2011
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Marian SULTĂNOIU
Titlul articolului: Congresul UDMR, noul Maglavit al politicii româneşti
Acces online: https://www.gandul.info/puterea-gandului/congresul-udmr-noul-maglavit-al-politicii-romanesti-7993214


Congresul UDMR a devenit un fel de start al sezonului reducerilor la articole politice. Toată lumea îl aşteaptă, toată lumea îşi gândeşte agenda, combinaţiile, mutările şi permutările, în funcţie de întâlnirea la vârf a etnicilor maghiari. Fiecăruia, ce-i trebuie - ba un premier independent, măsura 38-40, ba un guvern pepit, la două rânduri, cu talie înaltă şi revere înguste, ba o autonomie de-a gata. Aproape că nici iarba nu mai creşte în apropierea manevrelor politice până ce nu va suna ceasul încheierii congresului de la Oradea.

Cu toţii atârnă de un igen, bine articulat al noii conduceri a UDMR, rostit de bună voie şi nesilit de nimeni.

Preşedintele Băsescu, după câteva runde de negocieri cu liderii PDL din teritoriu, cu parlamentarii democrat-liberali, cu liderii din Modrogan şi iar cu provincia de partid, a hotărât că va aştepta până la Congresul UDMR, spre a-i decide soarta lui Boc şi pe cea a Guvernului. Traian Băsescu speră să iasă din urnele Uniunii un preşedinte care să fie de acord cu propunerea sa de a instala la Palatul Victoria un premier independent.

În rezumat, UDMR, în formula actuală, nu se împacă deloc cu o astfel de idee. De exemplu, Gyorgy Frunda spune că o coabitare UDMR-PDL nu poate continua decât "condiţionată de respectarea unor termene stricte privind relansarea economică, ce urmează să fie stipulate într-un protocol al coaliţiei la guvernare". Ce garanţii ar putea avea oricine s-ar alege la cârma UDMR, că un independent, mai întremat decât Boc şi mult mai puţin manipulabil, va respecta necondiţionat lista oportunităţilor fixată de negociatori? Mai mult, de pe această listă nu poate lipsi, condiţie sine qua non a continuării relaţiei între cei doi actori politici, nimic din ceea ce are legătură cu legea şi drepturile minorităţilor.

Tocmai acest punct pare să fi rămas fără soluţie în relaţia celor doi. Acelaşi Frunda vorbeşte atât despre foaia de parcurs cu termene clare a relansării economice, cât şi, mai ales, despre necesitatea "păstrării uşilor deschise pentru PSD şi PNL, cu care Uniunea ar putea găsi o soluţie referitoare la drepturile minorităţilor". "Trebuie să hotărâm asta după Congres, conducerea celor două partide având răbdarea dialogului", nuanţează senatorul maghiar.

O astfel de cheie, potrivită pe măsură, ar putea deschide chiar şi cele mai ruginite broaşte. Şantajul pe care îl face UDMR intră în regula jocului politic dâmboviţean, iar şefii Uniunii nu s-au sfiit niciodată să joace, româneşte, la două capete.

Singura problemă, greu de controlat şi rezolvat printr-o licitaţie politică eşuată, este aceea a electoratului maghiar. Şi acestuia, ca şi electoratului român, îi fluieră vânt prin buzunare, îl doare burta de foame şi capul de politici complicate. Consecinţa - maghiarii ameninţă că nu mai vin la vot. Soluţia - fie complacerea în actuala situaţie şi coborârea pragului electoral, aşa cum au cerut Hunor şi Eckstein, la 3 la sută, ceea ce-i va da apă la moară pastorului Tokes şi partidului său, fie reorientarea politică şi electorală către promisiunile opoziţiei, fie o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru păstrarea lui Boc în funcţia de premier şi pentru a-i impune acestuia - implicit Cotroceniului - un program ferm de guvernare.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.